De ce să facem analiza PESTLE?

O analiză complexă necesită investigarea mai multor subiecte, așa că mai degrabă o luăm pe scurtătură – e sigur mai rapid, însă probabil nu este la fel de eficient. Și pierdem din vedere oportunitățile care trebuie testate pentru a ne crește afacerea. Marketingul strategic este baza necesară unei promovări care să asigure succes și performanță, fără a avea această bază strategică, lipsește chintesența comunicării.

De ce să efectuâm PESTLE? PESTLE este o analiză importantă în marketingul strategic și înseamnă o analiză amănunțită a mediului în care activează compania. Este un acronim care vine de la: P – politic, E – economic, S – social, T – tehnologic, L – legislativ, E – ecologic. Pe fiecare dintre aceste subiecte există o serie de indicatori care trebuie colectate și analizate. Recomand să fie derulat anual sau chiar și mai des, în funcție de dinamicitatea industriei în care activăm. În IT aș face chiar mai des. Dar și în toate domeniile conexe pot să apară noutăți interesante care ar putea fi capitalizate dacă am știi de ele. Mai jos vă prezint câteva idei de organizare, ca pe lângă sarcinile complexe cotidiene să reușiți să pregătiți analiza.

1. Să stabiliți un termen generos, de exemplu 3 săptămâni. Obligatoriu trebuie setat un termen, nu neapărat să ne streseze, ci mai degrabă să nu ne lungim prea mult. Trei săptămâni înseamnă un termen elegant și destul pentru efectuarea analizei. Dacă alocați maxim o oră zilnic, în aproximativ 2 săptămâni se pot colecta toate statisticile și studiile relevante, respectiv în încă șapte zile se pot analiza indicatorii și trase concluziile relevante.

2. Să stabiliți clar de ce aveți nevoie de PESTLE. Recomand să fie derulat anual pentru: a identifica noi posibilități de creștere a afacerii a observa tendințele demografice care ne pot afecta a monitoriza noutățile tehnologice a vedea dacă există modificări politico-legislative care sunt incidente în afacerea noastră

3. Un alt argument puternic pentru PESTLE: o statistică recentă spune că 90% din start-up-uri falimentează pentru că promovează un serviciu de care nu are nevoie piața. Întăi de toate, să ne asigurăm că vindem ceva vandabil și există o nevoie care este acoperită de serviciul/produsul nostru.

4. Să vă asigurați că folosiți date statistice relevante și studii efectuate cu profesionalism. Pentru date demografice, migrație internă, obiceiuri de consum, nivel venit, particularități zona urbană-rurală se pot folosi Anuarele statistice de la INS. Eurostat este din nou o sursă bună de documentare despre România, despre diverse industrii și particularități populație. Euromonitor, GfK, Gallup, etc. companiile mari efectuează studii cu marjă de eroare mică și care pot fi relevante în analiza noastră.

5. Următorul pas este colectarea tuturor datelor relevante și interpretarea lor. Asta e cea mai grea parte, dar și cea mai relevantă, trebuie segmentat fiecare indicator și identificat în ce sens afectează business-ul: negativ sau pozitiv. În cazul în care este pozitiv cum o putem concretiza și testa conceptele noi identificate, iar în cazul în care este negativ, cum putem reduce riscul sau plasa în afara companiei.

Succes la analiză!

Lasă un comentariu